Iarnă
decembrie 15, 2009

Într’un final simt ger şi văd alb, da da da, s’a trezit iarna. Oraşul a stat mai liniştit parcă, mulţi mulţi fulgi încrustaţi de nori s’aşează peste oraş, fiecare’şi are locul lui, direcţia este indicată de acolo de sus. Luminiţe roş, galben şi verde pătrund prin ei, le dă culoare şi consistenţă. Ei zâmbesc împreună cu mine. Ninge, calm, sublim şi rece, numai eu văd astfel acest proces? E rece dar e calm, şi e atât de frumos, sufletul meu şi’a găsit perechea, şi e perechea formată din milioane de cristale mici mici. Totu’i imaculat, încep să simt…mi’am înghiţit o fărâmă de suflet, sunt uuuzi…
traversând de pe’un site pe altul am dat peste un citat…aşa mai frumuşel să’i spunem
“Dacă vrei să fii fericit o clipă – răzbună’te…dacă vrei să fii fericit o viaţă – iartă. “
Fuge soarele, noi după el, încă puţin…nu’l putem ajunge, văd sfârşitul…dar încă nu l’am ajuns…e acolo, e sus, e roşu ş’are părul blond, zâmbeşte…razele ne bat feţele fierbinţi, crengile ne apără, e ger…dar uite că a venit şi cel care ne’a oprit din drum…am atins orizontul…trag un fum şi râd. E minunat acest sfârşit de noiembrie.
The Album Leaf – writings on the wall
noiembrie 16, 2009
so you can speak
writing on the wall
will sing will sing
writing on the wall
so you can scream
the writings on the wall
they’ll sing they’ll sing
i couldn’t seem to find you from here
i only wanted to say the right words
writings on the wall
they’ll speak to me
writings on the wall
they’ll sing to me
the writings on the wall
will scream at us
writings on the wall
they’ll sing they’ll sing
over clouds and through the sky
to find a place that we can hide
and close our eyes this time
it’s all inside
through this journey
we can see all the trees
their changing leaves
this safe place where we can hide away
writings on the wall
Festivalul filmului Polonez la Chişinău
noiembrie 11, 2009
Ediţia a patra a Festivalului Filmului Polonez în RM va fi inaugurată la Centrul Cultural “Odeon” cu proiectarea peliculei “Katyn” de Andrzej Wajda, comunică agenţia NOVOSTI-MOLDOVA cu referire la managerul Centrului, Lidia Troianowski.
Subiectul filmului începe la 17 septembrie 1939 şi se finalizează în toamna anului 1945, relatînd despre soarta a patru ofiţeri polonezi, cărora, de rînd cu mii de alţi camarazi de arme, le-a fost pregătită execuţia masivă de mîinile NKVD nu departe de Smolensk.
În cadrul festivalului, care se va desfăşura între 13 şi 19 noiembrie la Chişinău şi Bălţi, spectatorii vor viziona şi alte filme din ultimii ani. Printre ele sînt “Patru nopţi cu Ana” al regizorului Jerzy Skolimowski, care după o pauză de 17 ani a revenit în cinematografie. Acei, care o ţin minte pe superba Beata Tyszkewicz, vor putea viziona la 19 noiembrie filmul cu participarea ei “Încă nu este seară”, care relatează despre trecutul şi prezentul unor actori polonezi în etate, care s-au adunat la odihnă întro pensiune.
După cum a menţionat Troianowski, Centrul Cultural “Odeon” conlucrează fructuos cu Ambasada Republicii Polonia în Moldova şi Institutul Polonez din Bucureşti, care, în comun cu cinematograful, sînt organizatorii proiectărilor de filme ce se desfăşoară la noi în republică cu succes invariabil.
Festivalul Filmului Polonez la cinematograful “Odeon” din capitală va începe la 13 noiembrie, 18.00. Intrarea la toate filmele este liberă.
sursă: http://www.allmoldova.com/
13 11 09
18:00 Deschiderea festivă
18:10 Katyn//Катын (2007)
14 11 09
18:00 Trucuri/Sztuczki/Трюки (2007)
15 11 09
18:00 33 scene din viaţă / 33 sceny z zycia/33 сцены из жизни (2008)
16 11 09
18:00 Patru nopţi cu Anna / Czterynoce z Anna /Четыре ночи с Анной (2008)
17 11 09
18:00 Rezervaţie /Rezerwat /Резервация (2007)
18 11 09
18:00 Stadionul vagabonzilor /Boisko bezdomnych /Стадион бездомных (2008)
19 11 09
18:00 Încă nu este seară / Jeszcze nie wieczor/Еще не вечер (2008)
Subtitrări în limba română
Când se stinge lumina
noiembrie 10, 2009
Bravo Voloc!
Slove tapate (II)
noiembrie 10, 2009
Vremea asta te impune să scrii. Priveşti în gol peste geam, iar sorbi un gât de ceai, în creier se adună o voluptate de amintiri…parcă încerci să le mai trăieşti o dată, dar ştii bine că nu’ţi va ieşi, o dai în bară ori de câte ori creezi acea imagine formată din bucăţi mari şi mici de puzzle.
Unde eşti nebun’o? Hai, vin’o! Corectează’mi greşelile ortografice, căci ştiu că am multe, sunt muritor…
Am început să plac schimbările, chiar le provoc ori de câte ori am ocazia, parcă’ţi purifică gândurile, te eliberează şi’ţi dau noi şi noi impulsuri.
Am ajuns să fiu dependent de trei lucruri, trei simboluri ale plăcerii, trei chestii cu ajutorul cărora trec peste absolut tot ce’mi stă în cale…gânduri care incită, tutun tras bine’n piept şi o carte prăfuită care miroase’a vechi.
Sunt bolnav, recunosc…dar nu mă supăr atâta timp cât provoc inteligenţă. Zâmbesc.
Al şaselea simţ, Visul
noiembrie 9, 2009

Visăm, cu ochii deschişi, cu ochii închişi, în lumina zilei, în obscuritatea nopţii, în umbra noastră, în umbra lor, cu toţii visăm în gânduri…v’aţi dat seama că e o necesitate vitală? nu, aţi uitat, aţi uitat să visaţi, aţi uitat că mai puteţi simţi, sunteţi orbiţi de legile vieţii…mergeţi după o idee generală, folosiţi cuvinte banale şi totodată impunătoare pentru a vă crea o imagine pentru gustul vostru. Aţi uitat de a 6′a facilitate, nu mai vreţi să fiţi lăsaţi în voia gândurilor.
Ai bani? uiţi de vise nu? La ce bun mai folosesc ele atunci când ştii că tot ce vrei e al tău cu o hârtie, e uşor nu? Dar să acaparezi universul cu un gând n’ai încercat…te încăpăţinezi să vezi marea şi albastrul cerului cu ajutorul ochilor închişi, le vrei mereu în faţa ta.Greşeşti mult, n’ai acest privilegiu, dă’ţi seama că imaginea creierului tău e mult mai preţioasă ca materia. Eşti inert.
Mai avem un simţ, e al 6′lea la număr, e acela de a ne delimita de lumea reală, de a vedea totul ptrintr’o ceaţă desluşită, de a fi la locul destinat printr’un surâs, de a da un nou început imaginaţiei…de a Visa.
Citate din “Patul lui Procust”
noiembrie 5, 2009

Ultima carte citită a fost “Patul lui Procust”, cartea care mi’a schimbat complet concepţiile asupra oamenilor…ea va fi recitită numaidecât…din pierdere de timp am început să caut şi să adun toate caietele şi toate hârtiuţele în care mi’am însemnat câte’un citat, gând, ideie…
- “A desluşi, a trăi în trecut e ca o voluptate, fie şi dureroasă, pe care nu pot s’o întrerup, cum creşterea nici unei voluptăţi nu poate fi întreruptă prin propria voinţă”
- “-Nu, domnişoară, serios, spune’mi ce preferi?
-Îmi place lumina…apoi pământul…cartea…rochia…fructele…zăpada…tot ce e neprefăcut…net.”
- “-Dar iubeşti?…Nu eşti geloasă?…Nu eşti neliniştită?…
-Nu cred în iubire.
-Nu crezi dumneata în iubire? Nu te atrage iubirea?…
Ba da, mă atrage…Poate că este singurul rost al unei vieţi mărginite, comune, cum e viaţa noastră. Şi’mi place…dar ştiu că nu durează…că nu corespunde unei realităţi…”
- “La Bucureşti, melancolia are ceva mizer. E cu ploaie, cu lemne în stradă şi cu canale desfundate, cu ziduri leproase, cu trotuarul spart, care te stropeşte, cu străzile sucite.”
- “Eu sunt un om care scrie…şi dacă nu scriu ceea ce gândesc, de ce să mai scriu?”
- “Îmi dai voie să’ţi sărut ochii? Căci lumina lor îmi limpezeşte amărăciunile.”
- “Uimirea cea mare, înspăimântătoare uneori, e să descoperi cât de total seamănă între ei oamenii prin ce au mai subtil şi mai secret, când se cred aşa de diferiţi ca aspect.”
- “Se spune adesea: femeile nu trebuie să arate prea mult din corpul lor, căci atunci dispare “misterul atracţiei”…ca şi când misterul unei femei ar sta în sexul ei, iar nu în sufletul ei. Unii merg mai departe şi se întreabă cu îngrijorare, auzind despre progresele nudismului. Cum? să dispară ceea ce făcea misterul femeii, îmbrăcămintea? Atunci dispare şi feminitatea”
- “Bucuria scrisului e mai tare ca heroina însăşi”
- “Creştinismul ortodox e suprema împăcare a sufletului”
- “Adevărul e că suferinţa din pricina unei femei, de inteligenţă superioară, delicată, sensibilă, oricât de capricioasă, e ca o boală lungă, cu remiteri trecătoare, cu anumite voluptăţi în suferinţă, cu o adâncime în sine şi cu o iluminare a lumii exterioare nebănuite până atunci. Aceste boli dezvoltă inteligenţă.” – preferata mea.
Eu iar am fluturi’n stomac…de fapt, nu’s fluri…sunt note.